-I-
FRATILOR,
M-am
bazat pe bunul simt
Si-am
gresit, voi recunoaste
N-am
venit in sat ca Print
Cu
avere si cu oaste.
Dar cum va e cu putinta
Sa-ntrebati ce-am cautat?!
M-a
chemat Marea Dorinta
De-a
face ceva in sat -
Locu’n
care m-am nascut
Casa-n
care am crescut
Si-am
vazut lumina zilei,
Batrani
ce i-am cunoscut
Azi
bolnavi,la mana milei
Celor
instariti prin furt.
Sesul
din spatele casei,
Garla
cu corul de broaste,
Dealu’
cu-abruptele-i coaste,
Gradina
cu pomi si flori,
Serile
cu sezatori,
Cantece
de Mos Ajun,
Sticlele
cu-un ros vin bun,
Horele
cu dansatori,
Chiuituri
de feciori
Tintind
fetele frumoase
Ce
se lasau invartite
Sub
o muzica vioaie
Pana
cadeau fericite
In
a lor brate vanjoase,
Sau
urari de voie buna,
Ce
tineau sa si le spuna
Fiecare la plecare,
Cate
doi pe-alta carare
Langa
scena-ntr-o copaie
Strans-au destule
parale
Sa
le dea la cantareti
Sa
vina si-n alte dati
…………………………….
La sfarsit larma se-nmoaie
Si am
liniste-n odaie
Prin
plecarea tuturor
Sub
latratul cainilor.
Ce
m-au mai atras incoace?
Cine-I
de la sat cunoaste.
M-au atras sfintele moaste
Ale scumpilor parinti
Sa fac satul a renaste
Si sa-l scap de umilinti.
Oare
ce v-a indemnat
Sa-ntrebati ce-am cautat
In saracul meu drag sat?
Cu-astfel
de-ntrebari mi-e teama
Si prudent, voi tine seama
Daca-ar mai avea vreun rost
Sa mai fac si altceva
M-oi retrage linistit
Cu
COMOARA ce-am venit
Punand-o la adapost
Oferind-o cu tot dragul
Celor ce-mi vor trece pragul (!)
-II-
Gandind
la sustinerea candidaturii depuse de venerabilul poet-nationalistul VADIM
TUDOR la PRESEDINTIA ROMANIEI.
DRAGILOR,
Mi-ati frant inima-ntr-o clipa
M-ati zdrobit cum nici dusmanii
N-ar fi reusit in pripa
Sa-mi smulga pe loc toti anii.
Ce-am ramas,privind in urma?
Pulbere de aur fin
Aruncata peste-o turma,
Care-n vaete si chin
Ma tot cauta prin tarna,
Vrand acum sa-I apartin.
M-or
zari ducand spre stele
Visul
lor de nemurire.
Atunci
meritele mele
Dobandi-vor
pretuire (!)
Vor
avea de ce fi mandri
Cand,
ratacitor prin codri,
In
lupta cu hoti si fiare,
M-oi
‘nalta iarasi spre Soare.
Le
voi scrie-n poezii
De
iubire ,neam si Tara
Sa
nu uite-a lor copii
Cine-am
fost si vom fi iara.
Veniti
tinere mladite,voi feciori,neam de romani,
Sa
cunoasteti Tara voastra.Voi aici sunteti stapani!
Cine-ncearca
sa rastoarne sacra voastra mostenire
De
la Stefan si Mihai, va pieri fara de stire,
Haituit
va fi si-n Rai!
Noi
suntem un bot de aur.Ne-a lasat Domnul sa fim
Brav
popor,al lumii faur.Grabnic insa sa iesim
Prin
credinta si unire,Pace-n lume sa vestim.
Sa-nnaltam,smeriti
spre Domnul, gand curat de multumire,
C-am
zarit in noi pe Omul,cel croit cu-a lui iubire.
Si-am
aflat ca-n mintea noastra zace-o mare de vointa
Prin
gand bun sadit cu grija si aleasa pocainta,
Sa
ne aparam de rele, de necaz si suferinta.
Toate
versurile mele il slavesc cum se cuvine
Dumnezeu
e-n toate cele.Lumea, Lui sa I se-nchine !
-III-
Frati
romani, noi astazi vrem
Din
cenusa sa renastem
Si-ar
fi timpul,caci putem
Domn
viteaz san ne alegem.
Popor
roman, e-aproape-un veac
De
cand tot umbli asa pribeag.
Ti-ai
risipit in van averea.
Aduna-te
din nou sub steag,
Sub
tricolor i-ati ,TU, puterea
Si
cata-ti brav conducator.
Sa
afle iarasi toata lumea
C-am
fost un neam biruitor.
Si
persii ne-au calcat candva,
Romanii,turcii,grecii,rusii-
Ne-au
fost calai,le-am fost supusii
Da’n
chip mestesugit,numai de noi stiut
La
timp i-am potolit.
Le-am
dat sa bea,
De-au
oboist .
Le-am dat si aur si argint,
Le-am
dat si prunci de i-au slujit,
DAR
NU NE-AM INROBIT !
Din
vatra casei n-am fugit,
Incet,i-am
izgonit !!
Sa-si
aminteasca,daca vor,
Nu
numai turcii,ci chiar si rusii
Cand
ne-au impus la Legea lor,
Ne-am
protapit in pragul usii,
Le-am
platit biruri inzecit,
Dar
nu ne-am inrobit !
Si
zid ne-a fost mereu Credinta
Prin
Ea n-a putut trece nimenea.
In
timp de pace ori razboi,
Rabdat-am
umilinti,nevoi,
Dar
numeni nu ne-anvins pe noi.
POPOR
VITEAZ- ne stiu prietenii dusmani.
Si
nu cuteza-a-ne-nfrunta.
Aici
suntem de mii de ani
Cu
toti in Pace vrem a sta.
Feresca
Sfantul
Sa mai patrunda-n batatura
Vreun hraparet,vreo secatura,
Sa ne incalce cumva pragul (!)
NOI nu-i vom pune pumn’-n gura,
L-om omeni ,ca-asa ni-i datul
De-I insetat,
I-om da si lui de bautura,
De e flamand,
I-om oferi bucate-alese
De gandu-i Rau nicicum ne pese
Dar de ne-o vrea calca-n picioare
STEAGUL,
Mai bine sa se duca….
Va ramanea far’un picior,Natangul.
Unu’ i-l lasam, sa fuga,
Sa
afle ce-a patit SI-UN ALTUL !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu